Traducere de Octavian Cocoş
Să fie preaslăvite zi, an, lună,
şi anotimp, şi vreme, locu-n care
într-un ceas bun văzut-am cu stupoare
doi ochi frumoşi ce-aveau să mă răpună;
şi-acea pornire dulce şi nebună
când m-am apropiat de-Amor prea tare,
şi arc, săgeţi, lovind fără cruţare,
şi rănile din inima mea bună.
Şi preaslăvită fie elocinţa
cu care am rostit al doamnei nume,
şi lacrimi, şi suspine, şi dorinţa;
şi-acele coli pe care-am scris anume
să fiu faimos, şi gândul, şi fiinţa,
ce doar pe ea o vor din astă lume.
vezi mai multe poezii de: Francesco Petrarca
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.